Tradiția, in vitro

Primăvara își fecundează voluptos belșugul amorțit de hibernare, sub lumina călâie a unui soare jilav de rouă. 
Acum natura goală își deschide mugurii de flori ca niște ochi cu pleoapele somnoroase, ce stau să întrevadă cum frunzele ca niște pumni mici, viitoare palme, vor mângâia ambientul fraged și  fecund al unui timp crud. Oul e lăstarul ei, crescut în pântecul unei naturi umane care recreează continuu sub fel si fel de forme, tradiții conservate în sticlă.
Dorințe dăruite  in vitro, dătătoare de viață și noi începuturi. Ciocnind coaja unui nou început de primăvară, am înviat credințele într-un nou răsad. 

Viței de vie, simbolul fertilității, al belșugului, ii oferim un rol alături de personajele primăvăratice, din pricina funcției de conducere a tradiției culinare de la an la an, generație la generație; cu toate că înfățișarea ei este murată, ideea de conservare condimentează cu mult tema “Tradiția, in vitro”.
Cu motivul “vitro” – ului, din conceptul decorului: sticla, eprubeta, transparența, fac referire la fertilizarea in vitro, un curent curajos ce măsoară dorința de perpetuare a oamenilor, mutând limita naturii tradiționale de reproducere , printr-una minimalistă, reconfortantă în potență și dătătoare de speranță pentru suflete curajoase. 


Tradiția, in vitro

Se ciocni
din coaja unei sticle aburinde.
Se îmnuguri
din sămânța de speranță.
 Se trăi 
din dorințele spuzinde.
Se rugă 
din mulțumire de doleanță.
Căci așa trăiești, precum te crezi si rogi. 
                                                                                         cu drag si deco, Pălăria.g.c 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *