Foc și pară

Ia loc! Nu citi din picioare! Destul am stat noi sub arcada din lemn ars, emoționați și mai, mai să ne facem Foc și Pară.
Despre Foc și Pară se spun multe.Hai, te rog ia un loc, pe scaunul ăsta albit.Vei avea de citit un pic. Stai degajat. Așază o mână pe spătar. Poate ai simțit inelul de la capătul spătarului. El pe deget mi l-a cuibărit acum 5 ani, îndemnându-l sa mă ia ! Așa ne-a fost incepută căsnicia. Acea entitate mulțumită de ea însăși, liniștită si împlinitâ , pândită intens de forțele sălbatice care-i pune la incercare caracterul echilibrat. O imunizăm spiritual prin iertare, răbdare și creativitate. O veghem non-stop. Ochii si casa. Se reuseste, cu îndemânare si creativitate, să o faci să-ți vina mănușă. Așa cum ne vine nouă, soților Rotaru, de 5 ani.
Dacă ți-ai făcut o poză în dreptul panoului foto, să știi că ai fost martor la suișurile si coborâșurile noastre. Culorile vii ne antrenează fiecare mușchi de sub acoperișul casei, neobosind si incârcându-ne cu forțe noi. Manierele noastre poartă o pălărie atunci când mistuim energiile epuizante, incepând elegant, cu zâmbetul pe buze o nouă zi, știind că le-am scrumat victorios , cenușa, celorlalte vechi.
Pentru că ai luat o pauză de la dans, ai timp să-ți arunci privirea peste centrul mesei și să observi toate colorăturile ce stau hotărât înfipte în lemnul ars. Ele sunt, de fapt, corpuri străine infiltrate prin ușa căsniciei noastre , unele mai strâmbe ca altele, caraghioase, amuzante, răutăcioase, lemnoase și uite-așa, le lăsăm. Își fac de cap, ne amețesc și apoi le ardem, devenind Foc și Pară.
Iar acolo, in mijlocul parei de foc, cu ochii scânteiați si migdalele arzând, mâna transpirând, stingem Focul, iar Para lui o vedem cum urcă grăbită lângă Soare, pâlpâind a izbândă! Oh, căsnicie blândă, luminoasă și frumoasă, optimistă, ranjită și sarcastică, hoață si fermă, cât îți place sa te joci cu focul si să ne arzi degetele cu care punem lemn peste lemn, să te construim! Fir-ai tu să ne fii! Nu te mai saturi să ne tot încerci și să ne maturizezi!
Așa e a noastră! Suntem mari și recunoaștem , de față cu tine, dragă invitat, că ne mai jucam cu focul. Fără brichetă, chibrit sau cremene , putem aprinde scânteia într-un mod surprinzător. Sună a minune , dar nu e. Toți avem îndemânarea asta. Recunoaște și nu judeca!
Alegem, prin Foc si Pară, să trecem, pentru a ne lipi si mai mult legaturile, prin topirea răbdării, într-un sărut răcoritor. Dulce și focoasă e împăcarea! Doar avem un copil nu? Născut din lapte și miere încălzit la para focului.

Scânteind, Claudia și Iulian