Patina Timpului

Pentru patină, sunt doar un anotimp; pentru natură sunt niște luni; pentru un munte sunt un secol; pentru viată sunt maturitate; pentru Pălărie, un decor, zice de la un timp incoace, Timpul.
Pentru timp, sunt doar transport; pentru gheață sunt o alunecare; pentru oameni, doar un sport; pentru iarnă, un capriciu, zice călcând lucios, Patina.
Dar, ca să le-mpac, m-am  înnodat de expresia Patina Timpului. Un ceas care practică un sport de iarnă nu are cum sa fie leneș. El trece, se gudură viclean pe lânga calendar și nici nu-l simți. Sau da, de stai cu ochii pe măsura lui  si aștepți să treacă, fără sa aștepți nimic.
        Dar Timpul e laitmotivul vietii noastre, asortându-se  cu orice modificare a trăirii pe care alegem sau nu să o celebrăm: naștere, logodnă, inaugurare. Împreună cu patina isi permite să fie valabil in orice anotimp. Pot încălța centru mesei intr-o vară, volatilizând din căldura greoaie; la toamnă, patina va fi ca un prevestitor al iernii de se va decora cu  frunze de foioase albite, ca de brumă. Primăvara, ghioceii cu bulbi umplând patina timpului se va traduce ca un rămas bun al zăpezii.
Voi patina pe centrul mesei fiindcă timpul imi permite. Cu urmele adânci de patină se va însemna in condica decorului amintiri de neuitat.

         Cu drag si deco, Pălaria